Prin noaptea nebună
clopotul sună,
tu trage zăvorul,
în sloiuri mi-e dorul.
La tine-n odaie
e focu-n văpaie,
şi ai loc în tindă
de-o tristă colindă.
Argintul de lună
prin noaptea nebună,
îţi cade pe gleznă,
ca un ţipăt din beznă.
Aşterne şi patul,
sa-ţi fiu, vreau, bărbatul,
ca o rază de lună
prin noaptea nebună.
duminică, 13 decembrie 2009
sâmbătă, 17 octombrie 2009
luni, 5 octombrie 2009
Fragmente dintr-o dimineaţă în parc
Fragmente dintr-o dimineaţă în parc
proză [ ]
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de mihai traista [mihaylo ]
2009-10-05 | |
s-a oprit să admire penisul de bronz al discobolului. parcul tăcea ca o târfă înlăcrimată.
ea strângea între coapse dorinţa umezită de aşteptare.
- ptiu! uite-o şi pe parașuta asta cum beleşte felinarele la puţa îluia! se auzi o voce de mironosiţă cu poftele pierdute prin menopauză.
- rapidul va bate cu 2-0! spuse un ochelarist câtre un palton în carouri, din care ieşea un cap cu şapcă albă.
de undeva se auzea sirena unei maşini de salvare.
o văduvă ducea crini imperiali spre cimitir.
ea priveai tăcută penisul de bronz al discobolului.
avea sfârcurile maturizate de dorinţă.
iar discobolul ţinea în mână un sân de femeie...
joi, 1 octombrie 2009
Cantec de plastic
Cantec de plastic
personale [ ]
text umoristic
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de mihai traista [mihaylo ]
2009-10-01 | |
Plastic, plastic şi iar plastic,
Plastic peste tot.
Deo cură în natură
Ne-am cam ştres pe bot.
Iarba verde e tot mai rară
Plasticul e în toi,
Ne vom trezi la primăvară
În lada da gunoi.
Pungi de plastic multicolore
Flutură pe văi,
Vom cosi cutii de bere
Şi le vom strânge în clâi.
Şi duce Dunărea cu ea
În loc de dor la vale,
Tuburi de spray, pantofi uzaţi
Şi multe sticle goale.
Nu avem apă, nu avem iarbă
Rare buruieni…
Pasc cuti de tablă, goale,
Cerbii prin poieni.
Plastic, plastic şi iar plastic,
Plastic peste tot,
Iată am intrat în Europa
Cu plastic cu tot.
|
Plastic peste tot.
Deo cură în natură
Ne-am cam ştres pe bot.
Iarba verde e tot mai rară
Plasticul e în toi,
Ne vom trezi la primăvară
În lada da gunoi.
Pungi de plastic multicolore
Flutură pe văi,
Vom cosi cutii de bere
Şi le vom strânge în clâi.
Şi duce Dunărea cu ea
În loc de dor la vale,
Tuburi de spray, pantofi uzaţi
Şi multe sticle goale.
Nu avem apă, nu avem iarbă
Rare buruieni…
Pasc cuti de tablă, goale,
Cerbii prin poieni.
Plastic, plastic şi iar plastic,
Plastic peste tot,
Iată am intrat în Europa
Cu plastic cu tot.
|
La suprafata cuvintelor
La suprafata cuvintelor
proză [ ]
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de mihai traista [mihaylo ]
2009-10-01 | |
în beţia aşteptării strângi la piept dorinţa. probabil nici nu observi că nu mă înscriu în culorile de toamnă ale pereţilor tăi cu toate că trăiesc în tine ca o primăvară adormită.
dar tu mai cauţi ceva în urma ta și mai cauţi ceva în urma mea. poate urmele lăsate de lumina viselor sau cenuşa albastră a trecerii noastre... poate cauți punctul de ieşire şi întoarcere prin care nisipul se scurge în clepsidra atemporală cu toate că eu trăiesc în tine ca o poveste nerostită. îmi pun inima în palma ta și ating singurătatea trupului tău.
dar tu mai cauţi ceva în visul tău și mai cauți ceva în visul meu. poate umbra copacului minciunii sau povestea despre realitatea nopţilor noastre... probabil nici nu observi cum cerul se îmbată de parfumul buzelor tale și nici cum fumul amintirilor se preface în acorduri muzicale.
eu trăiesc în tine și încă mai am destulă poezie în suflet ca să te menţin la suprafaţa cuvintelor.
miercuri, 30 septembrie 2009
Locul nestiut de noi
Locul nestiut de noi
proză [ ]
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de mihai traista [mihaylo ]
2009-09-30 | |
În clipele tainice ale dimineţii, pașii tăi cad domol peste amintirile mele. Dincolo de geam, bolnava lumină, se face din ce în ce mai bine. Pașii tăi plutesc, curg, alunecă, se dau de-a dura peste visele noastre îmbrăcate în culori (incredibil de calde), iar dincolo de vise cocorii copilăriei numără şoaptele noastre de dragoste.
De ce ţi-ai lăsat paşii dansând prin sufletul meu gol? Te-ai ridicat și dusă ai fost. Uitându-ţi surâsul încremenit deasupra paşilor, iar drumul... drumul meu s-a rătăcit dincolo de dragoste și paşi tăi s-au oprit în locul neştiut de noi...
De ce ţi-ai lăsat paşii dansând prin sufletul meu gol? Te-ai ridicat și dusă ai fost. Uitându-ţi surâsul încremenit deasupra paşilor, iar drumul... drumul meu s-a rătăcit dincolo de dragoste și paşi tăi s-au oprit în locul neştiut de noi...
luni, 28 septembrie 2009
Fragment dintr-o noapte ploioasă
Fragment dintr-o noapte ploioasă
poezie [ ]
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de mihai traista [mihaylo ]
2009-09-28 | |
aripă udă -
ploaia
atârnă greu...
de sete
țintirimul -
cetate încremenită.
de ploaie
Bacovia
în sufletul meu
s-a ascuns
ca o idee nelumită.
"te uită cum plouă în noapte!"
(Bacovia îmi spune şi tace plângând)
şi plouă a cruce
şi plouă a moarte
şi-mi trece prin suflet
o toamnă ţipând.
ploaia
atârnă greu...
de sete
țintirimul -
cetate încremenită.
de ploaie
Bacovia
în sufletul meu
s-a ascuns
ca o idee nelumită.
"te uită cum plouă în noapte!"
(Bacovia îmi spune şi tace plângând)
şi plouă a cruce
şi plouă a moarte
şi-mi trece prin suflet
o toamnă ţipând.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)