закарпаття

закарпаття
червень 2010

ЗАКАРПАТТЯ

ЗАКАРПАТТЯ
червень 2010

(делятин?..) закарпаття

(делятин?..) закарпаття
червень 2010

коломия, музей писанки

коломия, музей писанки
червень, 2010

коломия, музей писанки

коломия, музей писанки
червень, 2010

коломия, музей писанки

коломия, музей писанки
черовень, 2010

коломия, музей писанки

коломия, музей писанки
червень 2010

коломия, музей писанки

коломия, музей писанки
червень 2010

коломия, музей писанки.

коломия, музей писанки.
червень 2010.

коломия, музей писанки

коломия, музей писанки
червень 2010

коломия, музей писанки

коломия, музей писанки
червень, 2010

коломия,

коломия,
червень 2010

івано франківськ, центр

івано франківськ, центр
червень 2010

шевченківський гай, львів

шевченківський гай, львів
червень, 2010

сад світового українства, румунське деревце

сад світового українства, румунське деревце
червень 2010

сад світового українства, деревце румунії

сад світового українства, деревце румунії
ЧЕРВЕНЬ 2010

сад світового українства. деревце румунії

сад світового українства. деревце румунії
червень, 2010

валентіна, біля деревця канади

валентіна, біля деревця канади
червень 2010

сад світового українства, біля румунського деревця

сад світового українства, біля румунського деревця
м. трайста, п. романюк

сад світового українства

сад світового українства
м. трайста, м. якубовська, п. романюк

сад свтового українства, львів

сад свтового українства, львів
червень, 2010

церква, шевченківський гай, львів

церква, шевченківський гай, львів
червень, 2010

церква, шевченківський гай, львів

церква, шевченківський гай, львів
червень, 2010

львів

львів
червень 2010

львів

львів
червень 2010

львів

львів
червень 2010

львів/ оперний театр

львів/ оперний театр
червень 2010

львів/ оперний театр

львів/ оперний театр
червень 2010

львів

львів
червень 2010

львів/ з уляною та михайлом тимошенками

львів/ з уляною та михайлом тимошенками
червень 2010

львів

львів
червень 2010

львів

львів
червень 2010

конгрес української діаспори

конгрес української діаспори
львів, червень 2010

конгрес української діаспори

конгрес української діаспори
червень 2010

львів

львів
червень 2010

львів/ у спілці письменників

львів/ у спілці письменників
червень 2010

львів/ у спільці письменників

львів/ у спільці письменників
червень 2010

львів/ у спілці письменників

львів/ у спілці письменників
червень 2010

львів/ у спілці письменників

львів/ у спілці письменників
червень2010

львів

львів
червень 2010

львів/ винники/ мотель русалка

львів/ винники/ мотель русалка
червень 2010

львів/ винники/ мотель русалка

львів/ винники/ мотель русалка
червень 2010

львів/ винники/ мотель русалка

львів/ винники/ мотель русалка
червень 2010

львів/ винники/ мотель русалка

львів/ винники/ мотель русалка
червень 2010

львів/ винники/ мотель русалка

львів/ винники/ мотель русалка
червень 2010

львів/ винники/ мотель русалка

львів/ винники/ мотель русалка
червень 2010

львів/ винники/ мотель русалка

львів/ винники/ мотель русалка
червень 2010

львів/ винники/ мотель русалка

львів/ винники/ мотель русалка
червень 2010

duminică, 27 septembrie 2009

Iată eu stau la usa si bat...

Iată eu stau la usa si bat...
proză [ ]
însemnări crestine

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de mihai traista [mihaylo ]

2009-09-04 | |



Lui Radu în ultimul timp parcă i-se înnecaseră toate corăbiile.
Umbla necăjit tot timpul, nu avea chef de nimic şi avea sentimente de nevinovăţie nejustificate.
Nu era interesat de nimic. Activităţile care înainte îi făceau plăcere acum îl lăsau rece.
Abandonase în mare parte preocupările sale zilnice, printre care și cititul Bibliei.
Iar rugăciunea?...
Ce-i drept se mai ruga. Dar se putea numi ceea ce făcea el rugăciune? Era mai degrabă o povară pe care se simţea nevoit s-o execute. Nu se mai ducea nici la biserică.
”O să citesc din Biblie câteva capitole şi o să-mi fie mai de folos decât predica monotonă a preotului.” se gândi Radu. Însă mintea-i începuse să vagabondeze şi nu a reţinut aproape nimic din ceea ce a citit.
A doua duminică nici nu se mai gândi la Biblie, iar a treia se duse cu prietenii la iarbă verde, nici nu se mai gândi la biserică.
— Ce-i cu tine Radule?... De ce nu vii la biserică? îl întrebase Laura la telefon.
— Auzi ce chestie, să mă ia la rost şi gâsculiţa asta! se enervă Radu, uitând ca înainte cu numai trei săptămâni Laura i se părea cea mai frumoasă fată din câte văzuse el vreodată.
De atunci Radu începuse să ocolească pe toţi aceia care ar fi putut să-i pună întrebări în legătură cu absenţa lui de la biserica.
Astfel credea că a scăpat de toţi aceia care îl necăjeau atâta.
Dar într-o seară la uşa lui sună cineva insistent. Când privi prin vizor, inima începu să-i galopeze ca un cal de curse. La uşă era părintele Iosif. Radu dădu să deschidă uşa, bucuros de vizita bătrânului preot, dar o forţă superioară lui, îi blocase mişcările, parcă îl paralizase, şi o voce lăuntrică îi şoptea: „Nu deschide! Bătrânul venise să te mustre, să te ia la rost, nu deschide!...”
Bătrânul văzând că nu-i deschide nimeni, a scos creionul şi a scris ceva pe un petic de hârtie, vărându-l în uşă. Cum plecă bătrânul, Radu citi biletul.
„Iată, Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine” (Apocalipsa 3:20).
”Bătrânul vroia să luăm cina împreună!... a fost primul gând ce-i trecu prin cap. Îi păru rău că nu a deschis uşa bătrânului, vroia să fugă după el, dar de acum bătrânul era departe.
Radu ţinea foarte mult la părintele Iosif, care adeseori se purta cu el părinteşte, astfel încât nu simţea lipsa tatălui său, mort într-un grav accident de circulaţie.
„Iată, Eu stau la uşă, şi bat…”
Radu privi încă odată peticul de hârtie şi deodată înţelese că aici e vorba de mult mai mult, decât de o simplă cină.
Înţelese că bătrânul a dorit să-i spună ceva foarte important.
Deodată acel petic de hârtie i se păru foarte drag, parcă ţinea în mână o comoară.
A deschis Biblia şi a citit Apocalipsa capitolul trei. Deodată îi sări în ochi versetul 19: „Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia, pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă dar şi pocăieşte-te!” Radu citi mai departe versetul 20 şi 21:„Iată, Eu stau la uşă, şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine. Celui ce va birui, îi voi da să şadă pe cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.”
Lui Radu i se prelinseră pe obraji două lacrimi fierbinţi.
Deodată simţi o mare nevoie de rugăciune. Căzu în genunchi şi se rugă fierbinte, până nu simţi o mare uşurare în suflet.
Când se ridicase de pe genunchi era alt om.
Primul lucru care hotărâse era acela de a citi zilnic din Cuvântul Domnului. Chiar în seara aceea citise primele trei capitole din Geneza, iar după miezul nopţii a scis o scrisoare părintelui Iosif.
Sau cine ştie, poate chiar lui Dumnezeu?...
Scrisoarea era scurtă, cuprindea un singur rând, dar spunea totul.
Iată cuprinsul ei: „Ţi-am auzit glasul… dar mi-a fost frică, pentru că eram gol şi m-am ascuns” (Geneza 3:10).

. |

Niciun comentariu: